Just moved my blog

Hey I just moved my blog to this link: http://placidzone.blogspot.ro/

Right now there aren't any new posts but if I'll write something that will be the place where you'll find it.

Pagini Bizare- Urmuz

      Astazi am dat de o carte foarte interesanta si abstracta, care m-a facut sa rad cu lacrimi desi m-a lasat confuza in unele situalii, de fapt in cele mai multe dintre ele. Dupa ce am citit aproximativ un sfert din ea, m-am dus la profesoara mea de romana si am intrebat-o daca o stie si daca poate sa imi citeasca primele 2 pagini sa imi zica daca vede ceva logic in ea. Raspunsul: "Normal ca o cunosc. Este o carte foarte logica pe care o vom studia in clasa a12a."
       Am ramas putin socata, dar si curioasa. Totusi, as vrea sa stiu care este logica acestei carti.

"Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș - d. 23 noiembrie 1923, București) a fost un scriitor român de avangardă."

1. Ismail si Turnavitu:
      "Ismail este compus din ochi, favoriti si o rochie. Cea mai mare parte din an Ismail nu stie unde locuieste. Se crede ca sta conservat intr-un borcan situat in podul locuintei iubitului sau tata, un batran simpatic cu nasul tras la presa si imprejmuit cu un mic gard de nuiele.... Totusi, reuseste sa scape de acolo cate 3 luni pe an, cand cea mai mare placere a lui este sa se imbrace cu o rochie de gala si sa se agate pe grinzi pe la diferite binale, in ziua cand se serbeaza tencuitul." 
       Ce pot spune este ca in acest mod contribuie intr-o masura foarte mare la rezolvarea chestiunii muncitoresti, yey o.O
       Apoi, Turnavitul nu este decat un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare. Acesta nu mai poate suporta mirosul de acolo si a facut politica si a fost numit ventilator de stat.

2. Algazy si Grummer:

        ...Iar gratarul rezolva problemele referitoare la curatirea si linistea casei. Apoi, nu ia mita, ci doar cateva cioburi de strachini, din dorinta de a face dota unor surori ale sale sarace, care trebuiau sa se marite toate a doua zi. Frumoasa coincidenta. 
          "Cea mai mare placere a lui Grummer este sa alerge in scopul unic de a aduna carpe vechi, tinichele de untdelemn si in special arsice, pe care apoi le mananca dupa miezul noptii in tacerea cea mai sinistra. Fire inchisa si temperament bilios, sta toata ziua lungit sub tejghea, cu ciocul varat intr-o gaura sub podea."
           Algazy iti da dreptul sa mirosi ciocul lui Grummer daca ai cumparat un obiect mai scump ca 15 bani. Una dintre sotiile lui Algazy, care are forma de matura, aparu pe neasteptate si matura tot ce gasi la gunoi.
           La final autorul isi cere scuze ca a folosit numele celor doi, dar singurul remediu este sa si-l schimbe.

3. Cotadi si Dragomir:
          "Cotadi este scurt si pantecos, cu picioarele indoite de doua ori in afara si o data inauntru. Nu are niciodata pozitiunea verticala." 
           De asemenea, are si placerea de a-si lipi cu guma arabica nasturi si insecte moarte pe pielita fina si gatifelata a gusei sale. Dragomir are gatul de culoarea cafelei cu lapte, purtand doua smocuri de par lustruite si negre, lasand sa se scurga din ele cate doua picaturi limpezi de untdelemn frantuzesc. Prin urmare, cei doi sunt iubiti. Cotadi, pentru a acapara pentru totdeauna sursa eterna a bogatiilor din capul lui Dragomir doreste sa fie ingropat in aceeasi groapa cu el, in speranta ca din cate doua picaturi de untdelemn frantuzesc ce se scurg din smocurile sale de par, vor rasari livezi de maslini deasupra, datorita carora va avea la indemana destul untdelemn gratuit spre a intretine candela dupa obiceiul crestinesc.
           In afara de faptul ca omul o sa fie mort si nu va mai putea face nimic dupa ce sfarseste in groapa... cam asta e tot ce am de spus despre aceasta mica poveste.


4. Dupa furtuna:

           "Ajunse, fara sa stie, langa cripta invechita si roasa de vremuri a unei manastiri, de care, apropiindu-se mai cu atentie, o mirosi si o linse de vreo 56 de ori in sir, dar fara a obtine nici un rezultat."
            Este vorba despre un om care vrea sa se razbune, isi scoate spada si navali in curtea manastirii, dar este induiosat de privirea unei gaini care il pofteste in cancelarie. Datorita acesteia el renunta la planurile sale de razbunare, iar la urma, el fiind burlac in satul sau, intemeiaza un camin impreuna cu gaina sa devina folositor semenilor sai, invatandu-i arta mositului. 
             Cam asta este tot ce am putut retine, minunata poveste. 


5. Emil Gayk:
 Deci un om doarme in manusi albe, cu o diploma si o mitraliera ca sa fie pregatit pentru orice situatie. Poarta o perdea in fata si una in spate. Timp de 23 de ore inoata in nord-sud pentru a nu-si pierde neutralitatea, iar restul cauta inspiratie intr-un muzeu cu bocanci. Intrebarea mea: Cand doarme? 
    Asta este ceea ce mi-am amintit eu, ce urmeaza sunt fix cuvintele scrise in carte: 

Gayk are obiceiul de a ciuguli lumea, dar incepe un razboi cu nepoata sa adoptata cand ii face acest lucru. La final, dupa ce fac pace, acesta renunta la obiceiul sau.

6.  Fuchisiada:

              Din pacate, doar pana aici am ajuns cu lectura, asa ca doar voi vedea despre ce este vorba in primele pagini ale povestii.

          "Fuchs cand a luat nastere a preferat sa iasa prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavand de loc ureche muzicala." Din modestie de artist, sta 3 ani inchis in fundul pianului sau.

          "La pubertate ii mai crescu lui Fuchs si un fel de organe genitale, care erau numai o tanara si exuberanta frunza de vita, caci era din firea lui afara din cale de rusinos si nu ar fi permis, in ruptul capului, decat cel mult o frunza sau o floare..."

            Din cate am inteles, un artist nascut pe urechea bunicii sale este venerat de toti, etc.

7. Palnia si Stamate (Roman in patru parti): http://www.cartier.md/upload/File/urmuz_t.pdf

 I.   "O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține 

 esența eternă a „lucrului în sine”, un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă.." In continuare, camera nu are nici usi, nici ferestre, ci doar un tub prin care se poate comunica si prin care se poate vedea seara cum coboara doi oameni dintr-o maimuta. Bun. 

 II.      "Acest om demn, unsuros și de formă aproape eliptică, este silit să mestece celuloid 

brut, pe care apoi îl dă afară, asupra unicului său copil, gras, blazat și în etate de patru ani, numit Bufty..."

      "Micul băiat, din prea multă pietate filială, prefăcîndu-se însă că nu observă nimic, tîrăște o mică targă, pe uscat". Deci, ce? Stop putin... What the hell?! Asta tocmai a fost o descriere a unui copil de 4 ani care se preface ca nu observa nimic si taraste o targa dupa el... Nu mai stiu pe ce lume traiesc.. Dupa care Stamate cu nevasta si copilul se uita printr-un benoclu in Nirvana, in care arunca cu miez de paine...\

       Cel mai frumos lucru este ca tatal vinde lucruri copilului sau care are 4 ani si are avere personala :| 

III. Stamate vede o sirena prin tub, dupa care inchiriaza o corabie si porneste in larg. (Nu este de parca in camera exista doar un tub, nu ferestre sau usi ca sa poata pleca, dar cine stie ce dimensiuni avea si tubul acela). Driade, Nereide si Tritoni aduc o palnie ruginita pe o cochilie de sidef ruginita, pe care zanele o depun in preajma locuintei lui Stamate, asupra careia azvarle pamant si ramane apoi timp de 8 zile cu fata la pamant pentru a fi pus in posesiunea obiectului. Din acest moment SE INDRAGOSTESTE de palnie, dupa care ii fura o sarutare. 

                                                 

IV.  Pentru a da frau liber dragostei Stamate incepu sa treaca din ce in ce mai des prin interiorul palniei. Copilul sau Buffy fusese lasat sa intre si sa treaca, iar Stamate il arunca impreuna cu palnia intr-un tramcar si le facu vant cu dispret spre Nirvana. Apoi il face pe Buffy subsef de birou (amintind faptul ca are doar 4 ani).

Euforie

       Inconjurata de cerul cel inchis al noptii, vederea neclara este acompaniata de imaginatia abundenta ce predomina in aceasta parte a zilei.
     Ascult muzica si ma opresc din mers. Sunt singura pe strada, doar eu, luminile pale, cerul si sunetele silentioase ce apar din cand in cand, in contrast cu tonurile melodioase, dar alarmante care imi invaluie trupul cu energie. Este vorba despre forma aceea de singuratate, de izolare care imi umple inima de bucurie, care ma lasa sa traiesc in lumea mea perfecta.
      Sunt omniprezenta in propria mea lume, compusa doar dintr-o mica scena, care in cateva clipe pentru mine devine reala in plimbarea mea nocturna. Privesc spre un chip cunoscut si drag mie, il ating. Pot simti caldura si incep sa zambesc instantaneu, neconditionat. Totul ramane blocat in timp. Pentru mine aceasta secunda parea sa nu se mai sfarseasca. Simt totul, dar nu realizez nimic de parca totul avea sa ramana asa cum este acum, perfect, fara griji.
       Ma aflu intr-o euforie infinita, tot ceea ce am vrut am acum pentru totdeauna si tot ceea ce am vrut s-a pierdut acum, dupa aceasta secunda care parea a dura vesnic, dar nu a fost asa. Era doar un vis intr-o miscare nocturna, care trecea prin fata mea precum o realitate palpabila, invaluit de euforie si melancolie, pentru ca la urma totul ramane doar un ideal creat din dorinta de evadare.

Portret al mintii

Privind lumea conturând frumusețea

Cred că oamenii pot definii tandrețea.

Privind lumea din ce în ce mai haină

Văd oameni ce parcă vorbesc o limba străină.

Cred în destin, în realizare

Cu încredere pot face un pas mare

Cred în eșec și în a doua șansă

Cred că lumea se poate afla în transă.

Cu ochii orbi și sufletul deschis

Grăiesc un tainic cântec în mine închis.

În liniște clară, tăcerea mea vorbește

Prin gesturi și priviri o viață povestește.

Cu timiditate mă îndrept spre necunoscut

Privind curioasă orizontul nevăzut

Încerc a descoperii faptele străine

Izbutind a mă ferii în același timp de mine.

Pheonix

Un pheonix ce e născut prin foc și cenusa,
Închis în cușca precum e în vitrină o papușă,
Răsare cu înfățișarea ca de paradis
Și prin ucidere reînvie din propriul său abis.

Al lui păcat din negură se trage,
Prin frumusețe și voință se retrage,
Pasăre a paradisului salvată de focul cel arzator
Redând un peisaj din ce în ce mai încântator.

Căutând printre arbuști în zare
Orizontul îi dă un mijloc de eliberare
Se oprește ridicând privirea spre cer
Culoarea sa va rămâne întotdeauna un mister.

Înauntrul ei este surprinsă o furtună,
Iar afară cerul cel albastru tună
Urmărind lumea dintr-un scut de diamant
Începe a dansa într-un ritm alarmant.

Fluxul focului căldură daruiește,
Diamantul fiind acum sfarământ, pasărea în vals trăiește.
Învârtindu-se, apripile și le deschide
Îndepărtându-se cu agilitatea unei clepsidre.

Societatea, Tpu, relatiile intre persoane de acelasi sex, despre viata in general.

       Deci pe bune, in momentul de fata chiar vreau sa imi spun si eu parerea despre anumite lucruri, ideea a pornit de la o postare pe tpu, la care am raspuns la un comentariu. Postarea era a unei fete, dar totusi am simtit nevoia sa zic ceea ce cred pentru ca sincer ma silesc raspunsurile care sunt gen "La varsta ta eu....", "Mai bine iti vezi de scoala" sau genul de raspunsuri cu injuraturi sau jigniri.

Aceasta este postarea fetei. Ca raspuns i-as fii zis ca nu merita sa te implici atata pentru unu care dupa 4 ani de zile nu stie sa se poarte cu tine, ca exista o sansa mica sa ii para rau, dar in orice caz nu ar trebuii sa isi faca sperante si in nici un caz sa lupte pentru el, mai ales daca el nu o face. Plus ca daca i-a zis pe fata ca vrea sa fie cu alta, eu zic ca este o cauza pierduta.

In continuare o conversatie, ca sa ii zic asa, cu una dintre persoanele care a raspuns intrebarii:

Pe bune acum, nu pot sa zic ca persoana care a pus intrebarea se simtea extraordinar de bine si in plus doar  a cerut un raspuns, nu mi se pare un motiv sa te iei de aspectul unei persoane. Chiar as rade daca as cunoaste omul care a zis chestia asta si s-ar ingrasa asa brusc si subit peste 1 an, ca sa vada cum este senzatia. In pirmul rand, unii au un anumit aspect de la nastere pe care nu il pot schimba, poate doar daca fac operatie estetica, ceea ce nu mi se pare cea mai buna metoda. Da, sunt oameni care se mentin, dar exista si oameni care au o boala si nu se pot mentine. Acei oameni ce sa faca, sa moara de atata suferinta? Privim inainte, doar aspectul in sine nu este un motiv de respingere, conteaza si calitatile si modul in care se poarta cineva. Si serios acum "70-80 de ani si nu le dai varsta", ma gandesc cate tratamente a luat si cate operatii a facut aceea persoana careia la 80 de ani "nu ii dai varsta", sa fim realisti, poate doar cazuri foarte rare.

Apoi un raspuns pe care la dat altcuiva:

In primul rand, nu a specificat varsta, in al doilea rand "copii care stiu ce-i dragostea". A pai sa spunem doar ca tu nu stii ce pana mea e aia sa iti iubesti mama :-?? La fel cum iubesti o persoana din familie o poti face si cu una din afara acesteia, nu mi se pare ca asta ar trebuii sa fie limitat de varsta sau de sex. Apoi, ca nu ar trebuii sa planga pe net din dragostea aia care cica e inexistanta. Pai sa privim lucrurile asa: Esti cu o persoana timp de 4 ani care iti da papucii ca asa i se freaca ei, nu-i asa ca iti vine sa dai un "party"? Gandeste frate, 4 ani din viata pierduti ce pana mea, 4 ani irositi pe o persoana la care totusi tineai, dar care si-a batut joc de tine. Sunt foarte sigura ca ai vrea sa razi acum. Nu-i posibil sa dam si noi putin dovada de empatie, adica totusi fata sufera.... (pentru cine nu stie, empatia inseamna abilitatea de a te pune in locul altcuiva si sa fii capabil sa intelegi prin ce trece in momentul respectiv)

Un lucru care o sa ma deranjeze de fiecare data cand il vad ca raspuns "La varsta ei....", pana mea chiar nu imi place cand viata ar trebuii limitata de varsta, pentru ca nu este, poti face ce vrei, cand vrei si cum vrei, totul depinde de tine. Este adevarat ca avem legi si trebuie sa ne purtam in societate intr-un anumit mod, dar pe zi ce trece, sincer, societatea asta mi se pare din ce in ce mai inapoiata, un loc in care oamenii stiu mai mult sa discrimineze lumea. 

"La varsta ei ar trebui sa isi vada de scoala", deci n-as suporta sa imi zica cineva chestiile astea. Frate am o viata, da inveti si ai note bune, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fii perfect sau un geniu. Trebuie sa si stii sa iti traiesti viata pentru ca altfel faci totul degeaba. Dupa mine viata este lupta pentru supravietuire: te nasti, inveti ca sa poti muncii ca sa nu mori de foame si la final mori. In afara de asta tot ce ramane sunt acele momente in care stai cu prietenii si razi, sentimentele, momentele care ti le vei aminti cu drag la batranete. Exista lucruri gresite si corecte, dar fiecare actioneaza cum crede si isi asuma consecintele, din care dupa invata. 

Ca sa ma leg si de subiectul cu relatiile dintre persoanele de acelasi sex, cred ca asta spune tot ce e de zis. Vorba aia, o imagine valoreaza mai mult decat 1000 de cuvnte: 

Emoție Moartă

    Singurătatea-i pictată în ramă, cu lacrimi din suflet ce cad în tablou, un tablou negru de vară.

     Este noapte, dar sunt invaluita de căldură, deși afară frigul anunță inceperea școlii. Nu este genul de caldură ce reiese din dragoste, ci din izolare. Sentimentul cald în momentul de singurătate, când mă aflu între pereții propriei camere și mă simt protejată, apărata de ceața de afară, de întunericul ce încearcă sa ma cuprindă.
     Totuși, dintre cei patru pereți, cele patru laturi ale ramei, se scurge o lacrimă. Acești spini ce au luat forma unor ziduri aduc suferință,  lăsându-mă să tanjesc prin dorința de culoare și eliberare din ținutul ce mă ține prizonieră.

      În afara castelului din spini, se află zâmbete și fericire, dar nu le permit să pătrundă, căci   sunt doar niște măști, iar după fiecare se ascunde suferința morală, ce torturează pe zii ce trece trupul, precum și mintea. Fiecare mască în parte, chiar daca are conturul vesel și radiază ca lumina pe care o întâlnești dupa o zii întunecată, poartă cu ea cealaltă jumătate de suflet al acestei împărății ce zdruncină fragmente din firea omenească, jumătatea prinsă de sol cu dispreț și durere, care nu poate să iasă, care este tăcută, dar strigă dupa ajutor dorind să-și aline ființa.